Ana Blandiana-De dragoste

Ana Blandiana De dragoste Nu mă lăsa, aşează-mi-te-alături Şi ţine-mi capul strâns să nu tresar Când somnul bont la care-s condamnată Se-ascute, răsucindu-se-n coşmar; Cuprinde-mi tâmplele în palme-aşa Cum ţii să nu se verse un potir Şi pune-ţi gura peste gura mea: Inspiră ţipătul care-l expir, Să nu se-audă hohotul de plâns Ce-şi hotărăşte trupul meu contur; Îmbrăţişează-mă să nu mă smulgă Valul de spaimă care creşte-n jur Şi duce totul, şi în urma lui Rămâne doar moloz şi ghilimele, Şi se chircesc bolnave şi se sting Şi soarele şi celelalte stele...